pentru ca dupa munca vine si rasplata.

astazi am avut trecuta in agenda prima lectie de tenis, cea demo, la Tenis Club As, sub atenta supraveghere a domnului antrenor Adi Rosu.

asteptarile au fost mari, un “white card” pentru grupa 1 de initiere, dar doacamdata am fost calificata doar pentru jobul de copil de mingi.

voi creste eu insa mare si atunci tineti-va bine, ca numele Steffi Graf nu va mai insemna mare lucru in istoria sportului alb…

cate evenimente se pot intampla intr-o zi?

destul de multe dupa gustul meu. si cred ca si dupa gustul lui mami. pe scurt, am inceput ziua cu un scaldat de 2 Mai. da, ati auzit bine, un scaldat in propriul nostru lac. tati taia iarba, omi se ocupa de plivitul capsunilor, iar mami cu supravegherea mea. am pliciuit eu cat am pliciuit, tot felul de firicele de iarba sau ramurele, pana la momentul in care mi-a adormit echilibrul. la pliciul urmator, desi parea doar un betisor extrem de usor, l-am simtit de parca imi era legat la mana ca o bila de ocnas. impuls fatal. am tras o semisperietura dar am reusit sa ies chiar singura la mal. tzitzi de impacare, noi hainute si tusti afara.

de la o vreme, mami incearca o varianta extravaganta, in speranta ca voi renunta la scutece. asa ca o buna bucata din zi o petrec fara airbag-ul din jurul buricului-funduletului. numai ca, la un moment dat am intrat in casa. sa fi fost diferenta de temperatura, sa fi fost vreo emotie noua, sa fi fost vreo neatentie din partea mea? habar nu am. dar mami nici macar nu mi-a inchis cele doua capse de la body, cele dintre picioare. asa ca am considerat de bun augur sa fac un pipi chiar langa usa de la intrare. l-am auzit pe tati, ceva mai tarziu spunand ceva de Bijulica. si mi se parea chiar ca il vorbeste de bine. habar nu aveam cu cine il compara. si daca va ganditi ca extravaganta mea mamica s-a potolit, va inselati amarnic. din nou comparatii cu Biju. dar de data asta cu no. 2. in prima faza chiar si omi a crezut ca am scapat ceva ciocolatat pe jos, si pe de o parte chiar avea dreptate. era intr-adevar si ciocolata pe acolo. ce nu stia lumea, e faptul ca era deja procesata.

sorry omi, dar astazi a fost elimination fara communication.

adica capsuni si ciocolata sau… ciuperci si cartofi (noi).

dupa doua saptamani in care revenisem la vechile “bune” obiceiuri de a manca doar tzitzi si nimic altceva (de vina au fost ultimii doi incisivi) am inceput sa alunec pe povarnisul uns cu speck. am inceput sa dau iama in piata, impreuna cu mami, ca sa cumpar un leustean cu cod de bare si bon fiscal, dar POS-ul ne-a jucat feste. batranica de la capatul aparatului s-a pierdut cu firea si si-a blocat device-ul. a sunat la providerul de servicii IT si a primit instantaneu un cod PUK de deblocare.

hai ma, ce dracu se intampla aicea?

vreau un kilogram de capsuni si-mi dau seama ca nu sunt abilitata sa le cumpar din piata, fara sa fiu nevoita sa-mi antamez vreo vizita pe la DNA sau pe la sectia din colt ca sa dau declaratii cu pix rosu. hai sictir. a inceput sa-mi fie foame si ma trezesc ca pot fi luata cu arcanul si considerata ilegalista daca nu am bonul la iesirea din piata. incepe sa-mi fie foame. dati-mi voie sa mananc inliniste.

multumesc.

\

\kkkkkkkkkkkkkkkkkkiiiiiiiiiiiiiiiioooooooookkkkkkkk mmmmmmmmlbgv,m   vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvv vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvvmmmmmmmmmmm                                                  bjk,bbbbbbbbbbbnkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk jjjjjjjjjjjmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm mmmmkkkkkkkkkkkkkkkkbbbbbbbbbbbbbb bbkkkkkkkkkkkkkkkkkkkkk99999ioo9oooooooo[[n

de cateva ore tati sta si se uita ca hamsterul in cotarca. nu intelege si pace. se plange ca nu are memorie sa retina tot textul asta, dar nu se vaita ca nu are logica necesara sa-l inteleaga. ati citit bine! este primul meu mesaj scris in lumea aceasta. luati un loc, destupatiti-va mintea si evoluati. aveti pretentia ca noi bebeii sa intelegem tot ce ne silabisiti voi, oamenii mari, dar n-ati face niciun efort sa intelegeti ceea ce vrem noi sa spunem. asa ca am inceput sa va scriu fara scribi si purtatori pe cuvantul de onoare (mami si tati). na!