casa este gatita de sarbatoare, spiridusii au sosit cu bradul, mami a pregatit tot felul de bucate delicioase iar sufletele noastre sunt pline de bucurie.

asteptam multi colindatori

si evident, suntem cu ochii pe sania Mosului.

la nici 3 ani impliniti ma pot lauda cu 3 semestre de gradi absolvite cu magna cum laude.

3 zile de absenta motivata cand am plecat cu mic, cu mare, la Genova si o zi de “concediu medical” datorata enterovirozei. cam asta e, rezumand, activitatea mea didactica din acest semestru. am fost o harnicuta furnicuta. extrem de silitoare si implicata atat in activitatile de la gradi cat si in cele “optionale”. baletul, dansul de societate, muzica si pictura au fost activitatile mele preferate si mi-au adus multa bucurie, deschizandu-mi in acelasi timp noi orizonturi si noi modalitati de exprimare. in aceeasi masura insa sunt interesata de tot ceea ce inseamna limba, limba scrisa si cea vorbita. ma fascineaza literele si sunt in plin proces de deslusire si invatare a tainelor abecedarului iar orele de citire sunt un “must” al fiecarei seri si un exercitiu de rabdare pentru mami caci eu vreau carti multe, mai multe decat degetele de la doua maini.

nu acelasi lucru il pot spune insa despre numere si mate. cu greu am invatat sa numar atat in romana cat si in germana pana la zece, apoi au urmat doisprezece, cincisprezece, douazeci, treizeci, cincizeci, nouazecisinoua, treisute… dar nu posed nici macar cel mai elementar simt al masurii. daca am mai mult de 3 obiecte in mana sau pe masa, pentru mine sunt multe si atat! ideea de a le numara pe fiecare in parte, punand degetelul pe ele ma infricoseaza si renunt din start. daca se insista, incep sa fiu creativa iar rezultatul este ceva de genul doisprezece, sapte, doi, o suta…

primul Egon si apoi am continuat eu intreaga noapte si apoi inca putin dis de dimineata.

se pare ca acest domn batran a fost si anul acesta foarte tolerant si iertator la toate poznele pe care le-am facut de-a lungul timpului.

darnic ca de obicei, Mos Nicolae, ne-a vizitat aseara si ne-a umplut cizmulitele cu multe, multe bucurii. mai multe chiar decat ne asteptam sau ne doream. din toata puzderia de jucarii, evident ca lui Egon i-a placut cel mai mult papusica mea Alba ca Zapada iar mie “noroc ca mi-a adus si din astea de spart” (n.a. ambalaj de nylon cu bule de aer).

seara s-a terminat alaturi ne prieteni dragi noua, intr-o nota delicios de dulce, cu multa ciocolata, care nu ne-a agitat insa somnul si cateva povesti cu zane…

acum ca este deja dimineata, si noaptea a fost cam scurta, ne-am indulcit din nou guritele cu niste cioco iar jucariile parca au prins viata sub stralucirea stelelor si lumina diafana a lunii. acum papusile imi zambesc si imi vorbesc iar Egon este fascinat de minunile pe care le poate face cu ciocanelul lui din lemn.

multumim mult, Mos Nicolae!

vom fi cuminti si te asteptam cu cizmulitele curatate si anul viitor.

p.s. LA MULTI ANI! tuturor celor care isi sarbatoresc astazi ziua onomastica si un pupic special lui BuNICU si nanei Nicolle.

http://www.montessorihaus.ro/montessori/gallery_nikolaus-groz-2011.htm