nimic special, sau nu!?

pai!? lucrurile stau cam in felul urmator. programul meu a intrat de cateva zile intr-o oarecare rutina. zilele incep sa semene intre ele iar viata mea incepe sa aibe sens intre intervale orare foarte bine definite. aproape ca functionez precum ceasurile elvetiene.

ora 01:00 (noaptea) servesc o mica “titi gustare”. apoi somn, dulce somn.

0ra 05:30 mi se pregateste “titi mic dejun suedez” foarte copios (nu ca si in Franta ;-))). apoi din nou somn.

ora 08:30 din nou o mica “titi gustare”. apoi sport si alte activitati de stimulare a neuronilor pana pe la 10:30 cand imi iau o ora de relaxare.

ora 11:30 beau doar un “titi drink energizant” si imi continui relaxarea printr-un somn adanc. ma trezesc de obicei in jur de ora 13:30 dar am program de voie pana la masa de pranz.

ora 14:30 primesc “titi pranz”. urmeaza apoi plimbare, plimbare, plimbare. pana pe la ora 16:00 cand mi se face din nou somn.

ora 17:30 mami imi pregateste “titi surpriza” pe care o astept cu nerabdare in fiecare zi. urmeaza din nou plimbare cu limo sau jocuri educative in casa cu mami sau cu tati.

ora 20:00 vine “titi cina” foarte copioasa si consistenta si apoi intru in hibernare pana pe la ora 01:00 (iar de aici bis…)

P.S. imaginile de mai jos sunt facute in intervalul orar 11:30 – 12:00 si reflecta foarte clar starea mea de spirit dupa “titi drink energizant” dar inainte de somnul adanc de la amiaza. de aceea proasta dispozitie este atat de evidenta pe fata mea. norocul meu ca nu sunt pretentioasa la somn si am reusit sa adorm chit ca mami se holba destul de amenintator la mine prin acel obiectiv urias de la aparatul foto si imi zornaia in urechi cu declansatorul…

Continue Reading

vreme trece, vreme vine

miercuri. 6 mai. de cateva ore am implinit 3 luni. o mica vesnicie. insa lucrurile au functionat conform planului si ma pot lauda cu cele aproximativ 5.500 g (spun aproximativ pentru ca in ziua de astazi nici pe cantarele electronice nu te mai poti baza) acumulate in timp record, vreo 64 cm, piele alba, picioare lungi, degetele cu personalitate si in continuare uluitor de sexy.

Continue Reading

crocodilu’n soare

de ceva vreme tati mi-a gasit un loc de cinste in familia Crocodylidae.

animalutele acelea simpatice, lungi, care stau toata ziua la soare, au dintii suprasaturati de fluor si care dupa ce te privesc gales in ochi iti smulg capul de pe umeri dintr-o simpla muscatura, toata actiunea fiind acompaniata de o privire galesa demna de Oscar.

s-ar putea gresit crede ca tati m-a clasificat in aceasta familie din cauza ferocitatii care ma caracterizeaza cand iau mesele, din cauza ca am un look preistoric sau din cauza ca as inghiti pietre pentru a fi mai bine echilibrata atunci cand fac baita. dar va inselati amarnic.

eu cred ca-mi zice crocodilu’ din cauza ca emit un spectru de sunete care ma apropie periculos de mult de puiuti de crocodil. onomatopee HI-FI cum le zice tati. ce sa fac? cu asta ma ocup! ce e ciudat e ca nu am nevoie de preamplificatori cu supapa de vid, tweetere cu neodim sau vreun conector difuzor placat cu aur pentru o transmisie curata a semnalului. pur si simplu sunetele vin din interior. ascult de ceva vreme si ma autominunez de sunete. nu cred ca exista cuvantul asta dar mie imi place. asa ca la naiba cu ICR daca nu vrea sa-mi promoveze neologismele si sa le integreze in lexic.

si pentru ca am nevoie de mult soare am avut un motiv intemeiat sa vizitez imprejurimile. am fluierat dupa marsupiul lui tati, un fel de limo pentru bebe, care in mod miraculos se plimba pe sub nasul meu, am sarit la bord, mi-am pus prosopul in cap si valea in curte.

am masurat stalpii de lemn din care tati va contrui noul gard, am trecut in revista garda de onoare canina, iar in discursul rostit le-am promis bazine de scufundari subacvatice, apa ozonificata, scutiri la plata apei potabile si internet gratis, ca tot suntem in campanie electorala, am inventariat regnul animal de pe lac iar la sfarsit m-am intins in hamac sa ma odihnesc nitel. e greu sa fi crocodil.

si pentru a inlatura orice fel de indoiala vizavi de “orice asemanare cu personaje si intamplari adevarate este pura fictiune” v-am atasat un set de poze dintre care ultimele doua sunt identice (avem acelasi costum de baie) cu exceptia celor 10 foarte mici diferente. pentru a depasi bariera celor 120 de puncte IQ aveti o limita de 4h 30′. va doresc succes in identificarea lor.

Continue Reading

creste iarba, iarba deasa

creste iarba, iarba deasa perpendicular pe casa iar Leea a venit la masa dar mie nu imi pasa ;-))) – cam asa a-si putea descrie ziua de astazi.

in loc sa fiu o gazda primitoare si sa imi astept musafirii asa cum se cuvine, ce fac eu !? –  somnic, somnic, somnic.

am dat o buna ziua, pe jumatate adormita iar apoi dupa cateva scurte schimburi de replici cu prietena mea Leea Carolin (pe limba noastra de bebe) am cazut intr-un somn adanc. noroc in mami care a fost ceva mai grijulie cu oaspetii si s-a ocupat in locul meu de bunul mers al lucrurilor.

pe mine doar foamea a reusit sa ma trezeasca la ora 6 P.M.

din pacate insa pe Leea a trebuit sa o salut din mers pentru ca ea a plecat acasa in timp ce eu imi luam “titi cina” si nici macar nu am apucat sa facem cateva poze pentru albumul de familie pe care il vom arata nepoteilor nostrii.

aproximativ la aceeasi ora la care eu am facut ochisori a ajuns si tati acasa de la lucru, caruia i-am promis ca ii voi dedica si in aceasta dupa amiaza cateve minute din timpul meu pretios ca sa ma dragaleasca in voie…

P.S. a trebuit insa sa imi dea in scris ca nu ma va mai da cu capul de tavan (din greseala evident !!!) cum a facut-o ieri ;-))).

Continue Reading

red bull iti da aripi

eu stiam ca doar ingerii pot avea aripi (imi si imaginam cum odata cu primii dintisori de lapte, omoplatii mei s-ar putea tranforma intr-un penaj perfect). apoi am aflat ca si pasarile, insectele, avioanele si masinile sunt dotate cu acest gen de accesoriu, confectionate insa din materiale diferite.

nu prea inteleg insa cum de red bull poate sa dea aripi oamenilor ?!

mai degraba cred ca aceste aripi sunt o metamorfoza a timpului care trece foarte repede. nici nu am apucat sa spun bine “oaie” ca am si implinit 11 saptamani, si nu cred ca m-am incurcat la socoata. imi dau seama ca timpul este singurul meu dusman. el trece atat de repede incat nici nu reusesc sa fac toate acele lucruri pe care mi le-am propus.

un simplu exemplu, aceasta saptamana.

sambata 18.04.2009. am facut o scurta plimabare in parcul dendrologic de la Bazos, apoi in treacat am fost la pensiunea de pe malul Canalului Baga, o scurta vizita la omi si deja s-a lasat seara.

duminica 19.04.2009. plimabare la Pischia iar apoi “titi pranz festiv” cu tacamuri de argint de iepurasul romanesc la omi. pentru siesta, dupa pranz m-au scos ai mei la o mica plimbare pe corso in piata Unirii si pe centru unde l-am vazut pe Bubu (un fel de Biju cosmetizat).

luni 20.04.2009. am lancezit cu mami si tati in curte, profitand de vremea foarte frumoasa de afara. am sarit putin cu mami pe trambulina iar apoi a venit iepurila Mita care mi-a adus o superba rochita si niste spielhosen chiar de la vestitele case de moda din Bucuresti. nu dupa mult timp a sosit si Leea Carolin cu parintii ei care au livrat o tura proaspata de Pampers de la Viena (daca nu stiati scutecele care se gasesc in Romania sunt cu totul diferite decat cele din Vest – m-a pacalit acelasi ambalaj, dar continutul e FOARTE FOARTE PROST !!!).

marti 21.04.2009. tati a inceput lucrul (pardon !!!, a continuat cu mutatul) iar mami a mers cu mine la banca sa imi deschida un cont de economii, Alpha Dreams, ca sa pot sa imi indeplinesc toate dorintele si sa pot da viata tuturor viselor mele cand voi fi mare. in timp ce mami completa constiincios la formulare si se chinuia sa primeasca pe fax tot felul de documente pe care le uitase acasa, eu am fermecat-o pe Iolanda cu ochisorii mei frumosi. rezultatul negocierii – a trebuit sa imi promita ca atunci cand voi implini 14 ani imi va emite un card (evident fara sa stie ai mei ;-)))) pentru a putea da buzna mai repede la pusculita.

miercuri si joi mami m-a tarat cu ea in oras la aprovizionare si shopping (trebuia sa imi cumpere niste caciulite de soare ca m-a cam prajit la fata in weekend), amagindu-ma ca de fapt ea ma duce la plimbare. dar stiti voi cum e… plimbare, plimbare la Germanos !!!

si uite asa s-a facut vineri. iar in loc sa fiu sarbatorita asa cum se cuvine ca am implinit 2 luni si jumatate, am aterizat in service la Autoclub unde mami si-a schimbat cauciucurile de iarna cu cele de vara iar tati si-a demontat din nou intreaga masina…

si daca tot suntem la tematica masini, tati s-a gandit sa ma duca si la raliul Timisoarei ca sa-i cunosc pe verisorii lui, Eugen si Auras care au participat la concurs cu cea mai frumoasa masinuta – un Subaru Impreza de un superb albastru de Voronet. pacat insa ca ei au fost singurii carora le-a murit motorul pe proba speciala. dar daca ii consoleaza pentru mine oricum ei sunt The Champions ;-)))

Continue Reading

asteptandu-l pe Godot

tintuita pe burtica in poalele lui tati, asteptam becketian sa vina un Godot capabil sa raspunda angoaselor ce ma macina. numai ca intrebarile existentiale de factura pur abstracta din teatrul lui Samuel Becket, la mine, s-au redus prozaic si dureros de pragmatic la una singura: cand voi reusi sa articulez cuvantul “foame”.

Continue Reading

training day

nu stiu altii cum sunt, dar eu, cind ma gindesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti (…) parca-mi salta si acum inima de bucurie. si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii, si surorile (mele) imi erau sanatosi, si casa ne era indestulata si copii si copilele megiesilor erau de-apururea in petrecere cu noi, si toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea! Hopaaaa…. asta nu e povestea mea…. parca nici vremurile nu se aseamana.

tati spera insa, ca eu nu voi prinde pupaza pe oua, ca nu voi fura cirese si nici nu ma voi molipsi de riie de la caprele Irinucai. dar… de astazi am inceput un program riguros pentru dezvoltarea abilitatilor motrice. doresc sa fiu la fel de kinetica precum Nica al lui Stefan al Petrii. asa ca fetelor uitati de exercitiile de aerobic ale lui Jane Fonda si invatati de aici.

totul incepe cu o incalzire usoara de glezne, apoi am trecut la fesierii mari, latissimus dorsi si am ajuns la rotunzii mici si mari, ca sa inchei cu trapezii. de foarte mare importanta sunt deltoizii, bicepsii si branhioradialii pentru un aspect placut al mainilor, ca atare le-am acordat o atentie sporita. pentru o calmare finala am terminat exercitiile cu lucrul la sternocleidomastoidian. va rog sa urmariti indeaproape toate miscarile pentru a va putea face o parere pertinenta despre ce inseamna un exercitiu de calitate superioara.

oferta este urmatoarea: una bucata CD “Anais Anouk Workout Challenge Video” – $19,567.78

[kaltura-widget wid=”talcawz2c8″ width=”410″ height=”364″ addpermission=”0″ editpermission=”1″ /]

si pentru ca tot sunt vremuri de restriste veti primi la achizitionarea CD-ului cu exercitii si un bonus ce cuprinde miscarile de shotokan. iata un scurt preview.

[kaltura-widget wid=”8kz64j5ap0″ width=”410″ height=”364″ addpermission=”0″ editpermission=”1″ /]

Continue Reading