iar oti este cel care are grija sa intretina aceasta dragoste ca eu sa ma pot bucura pe deplin de fiecare atingere.
furnizorul meu oficial de ciocolata, oti imi aduce ciocolata din toate colturile lumii. fie ca este cu lapte, amara sau alba. fie ca este florala, cu petale de portocal, de violeta, de vervena, de lavanda sau de trandafiri, fie ca este iute sau catifelata. fie ca este cu fructe, martipan sau menta. oti este cel care ma surprinde mereu cu cele mai fine sortimente de ciocolata atent selctionate in combinatiile cele mai neasteptate ale celor mai bune si mai fine ingrediente oferite de natura. si mai e si ambalajul. cutii de lemn, de metal sau din carton cu foita de aur si panglici de matase, ma simt ca si cand in fiecare zi este ziua mea.
iar astazi este cu adevarat ziua mea norocoasa. iepurasul a trecut pe la oti acasa unde a lasat un sac mare doar pentru mine. am gasit in el ciocolata 80% si inca 20% (cantitativ vorbind, valoric proportia cred ca este taman pe dos) alte minunatii gen jucarii, carti, monede de aur si argint de colectie si multe CEC-uri cu care voi merge la shopping de hainute, pantofiori si jucarii.
iar multamul. plansete cu lacrimi de crocodil si suspine de a trebuit tati sa plece cu mine dupa nici o jumatate de ora. halal nepoata, total nerecunoscatoare.
trebuie insa sa ma crezi pe cuvant, draga oti ca nu am nimic personal cu tine si ca esti de departe cel mai de treaba si atent bunic. irascibilitatea mea se datoreaza doar discomfortului creeat de catre fumul si mirosul de tigara.
asa ca pana la urma avem doua solutii pentru a convietui si a petrece clipe fericite impreuna. ori ma obisnuiesc eu, ori te lasi tu?! dar indiferent de varianta aleasa (n.a. a doua e mai sanatoasa, dar prima e mai probabila) imi doresc ca de acum incolo se ne vedem mult mai des si asta nu pentru ca sa primesc mai multa ciocolata ci pentru a incepe cu orele de limba maghiara cu care am cam ramas in urma…
te iubesc, oti!
5 Comments
Nu stiu care-i mai dulce – Anais sau ciocolata!
Nu i-am dat lui David pana acum, la 1 an si 6 luni ciocolata. Am incercat sa-i dau prajiturica si nu-i place. Ma gandesc ca totusi isi ia dulcele din fructe. Va pup dulce!
asa-i draga Iana ca ciocolata nu iti sta nici tie in gat 😉
prietenii stiu de ce!
pai eu am inceput pe la varsta ta cu primele imbucaturi de cioco si trebuie sa recunosc ca-mi place ai naibiului de mult. iar cand ai un oti care livreaza cele mai fine si delicioase sortimente de ciocolata din toate colturile lumii atunci iti garantez ca nu vei putea rezista tentatiei…
poate unii ma condamna ca astazi de vinerea mare eu am imbucat ditai mai ciocolata dar eu cred ca nu este pacat ceea ce bagi in gura ci ceea ce iese de acolo 😉
asa ca va invit pe toti la o ciocolata.
iha!
mai stiu si eu o choco addicted!!!
:)))
v-am pupat fetele.
waaa, primesti deja ciocolata, anais? ce fain, de cand? eu am 9 luni, dar mama se teme sa imi dea inca, sa nu cumva sa ajung un sugar-junkie la fel ca ea 🙂
paula