adica ziua in care am renuntat la clabat, suba si ciubote. dupa destrabalarea de dupa amiaza am intrat in pregatirile de nunta. Lia si Silviu sunt cei pe care trebuia sa ii intalnesc pentru prima oara. ora stabilita, locul stabilit. ne-am facut o intrare maiestuasa in local. toata lumea era cu fata la mirii implicati in cununia religioasa. o vad pe mami cam nedumerita. intrebare de baraj catre tati. acestia sunt mirii? nu cred, zice tati. acestia sunt nasii? nu cred, zice tati. atunci ce naiba cautam aici? intrebare de baraj no. 2 catre ospatar. care este numele mirilor? bla, bla, bla si bla, bla, bla. aha. am sters-o englezeste. tati la telefon catre nasul mare: auzi stimabile la care dintre localuri este nunta? pai.. la cea de la intrare in Mosnita. tati: adica pe Lidia, pe drumul catre Mosnita? nasul: nu, afara din Timisoara, inainte de Mosnita, in plin camp. tati: pai… noi suntem aici si am nimerit la o alta nunta. sunteti in cealalta cladire? nasul: nu suntem niciunde. suntem cu totii acasa. nunta e maine!!!!!!!

primul meu mic dejun la Starbuck’s.

cu mami si Alice am iesit dis de dimineata in oras la un fresh de porto, cioco calda, cappuccino, sandwich si croissante. nu ne-am lungit prea mult la vorba pentru ca la 10:30 urma sa ajung la un curs de muzica pentru copii.

asa ca in viteza a cincea imbratisari, bagat la ghiozdan, putin small talk si apoi am luat-o din loc. traficul ne-a stricat insa planurile. dupa ce ne-am invartit 20 de minute in jurul cozii (adica in jurul pietei Unirii) cautand un loc de parcare, am renuntat. la curs evident…

in final, fara initiere in lumea muzicii, am ajuns cu mami si tati intr-un loc mai putin sofisticat si deloc elevat. un service de roti. aici am asistat timp de 2 ore la un schimb de cauciucuri.

a urmat pranz la omi asezonat cu putina joaca.

si apoi plimbare prin ploaie pana la tati la birou unde am putut sa ma dau putin in specatcol profitand de aglomeratia de angajati care erau inca prezenti pe acolo.

o zi plina, care chiar daca nu a decurs conform planului initial, a fost foarte placuta.

si in plus m-am ales si cu o rochita alba, absolut sublima, primita in dar de la Alice. si un ursulet de la mami.

un fel de “fetita” sau mai corect “copil fata” in limba turca.

asta am invatat eu in acest weekend de la Cristina si Cinar, verisoara lui tati si prietenul ei care este de origine turca.

le-a fost cam dor de mine, nu ma vazusera de la botez, si de aceea au facut un weekend break aici la Ulic City. in acest fel ei au reusit sa mai scape de agitatia din Bucuresti si sa uite de problemele cotidiene iar noi ne-am bucurat sa-i avem aici langa noi.

evident ca si de aceasta data eu am fost cea mai avantajata dintre toti. am fost in centrul atentiei si am avut parte de multa atentie, alintari, mangaieri si vorbe frumoase.

si sa nu uitam de versiunea demo a cursului de limba turca care trebuie sa recunosc ca mi-a captat interesul.

asa ca son zamanlarda si elveda pana la vara’ cand ma voi pune mai serios cu burta pe carte…

stai jos 4! mi-ar spune oricine vede aceasta aberatie.

este insa o metafora aritmetica (daca imi permiteti aceasta alaturare de cuvinte) pentru a spune ceva mai elegant ca tati a implinit astazi frumoasa varsta de 36 de ani.

asa ca, draga “grandpa” iti doresc din tot sufletul un calduros LA MULTI ANI!, multa sanatate, putere de munca si noroc.

pupici cu sclipici de la mine pentru tine 😉

* prietenii stiu de ce!

in acest weekend cursa W6 704 Londra (LTN) – Timisoara (TSR) a companiei Wizz Air si-a deviat traseul via Uliuc City (ULC).

si asta doar pentru mine.

pentru ca sunt atat de dragalasa si am un zambet caruia nimeni nu-i poate rezista. nici macar der OsterHase. a fost foarte de treaba anul asta si nu mi-a contorizat nici pagubele si nici micile rautati pe care obisnuiesc sa le fac. asa ca am fost rasplatita din belsug.

mai intai Andra si Cosmin (un fost angajat si bun prieten a lui tati si mami) a facut un comision pentru iepuras si mi l-a adus pe Violet, un catelus dragalas, ales pe considerentul USB. adica se poate conecta direct la calculator.

apoi a venit tanti Crista la locsolas si coffe & cake. cred se gandeste mult la mine dat fiind faptul ca mi-a adus din capatul celalat al lumii (adica din India) via Londra o jucarioara cu totul speciala. un fel de carusel auriu cu mult bling, bling, actionat manual cu care se joaca totii copii pe acolo si doar eu pe aici.

* Cosmin si tanti Crista locuiesc la Londra si ajung in Timisoara doar cateva zile pe an dar asta nu-i impiedica sa-si gaseasca putin timp sa ma viziteze de fiecare data cand ajung pe meleagurile natale.

Frohe Ostern, Kellemes Húsvéti Ünnepeket, Happy Easter, חג פסחא שמח, Geseënde Paasfees, Gëzuar Pashkët, El Maseeh Qam, Քրիստոս յառեաւ ի մեռելոց, Ti multsã-anji Pashtili, Pasxa bayramınız müqəddəs olsun, Ondo izan Bazko garaian, शुभ ईस्टर, Maogmang Pagkabuhay na Liwat ni Kristo, Pask Seder, Христос Воскресе, Bona Pasqua, Felis Påsgua, 復活節快樂, Pask Lowen, Sretan Uskrs, Veselé Velikonoce, God påske, Vrolijk Pasen, Feliĉan Paskon, Häid lihavõttepühi, Gleðilig páskir, Hyvää Pääsiäistä, Joyeuses Pâques, Buine Pasche, Boas Pascuas, გილოცავთ აღდგომას, Schöni Oschtere, Καλό πάσχα, Hau ʻoli Pakoa, शुभ ईस्टर, Gleðilega páska, Selamat Paskah, Cáisc Shona Dhuit, Buona Pasqua, 復活祭おめでとう, Jouaiyeux Pâques, 행복한 부활절이 되시길, Prospera Pascha sit, Priecīgas Lieldienas, Sveiki sulaukę velykų, Среќен Велигден, L-Għid it-tajjeb, Caisht sonney dhyt, Ngā mihi o te Aranga, शुभ ईस्टर, God påske, Bonas Pascas, عيد پاک مبارک, Szczęśliwej Wielkanocy, Boa Páscoa, ਈਸਟਰ ਖੁਸ਼ਿਯਾੰਵਾਲਾ ਹੋਵੇ, Христос воскресе, A’ Chàisg sona, Христос васкрсе, Milostiplné prežitie Veľkonočných sviatkov, Vesele velikonočne praznike, ¡Felices Pascuas, Heri kwa sikukuu ya Pasaka, Glad Påsk , Maligayang pasko ng pagkabuhay, ஈஸ்ட்டர் நல்வாழ்த்துக்கள், శుభ ఈస్ఠర్, Lek me ech’an ti ta k’uxul orae, Paskalya yortunuz kutlu olsun, З Великодніми святами, Chúc Mừng Phục Sinh, Lesustanazäli yofik, Pasg Hapus, Ẹ ku Ayọ Ajinde, IPhasika elijabulayo…

iar oti este cel care are grija sa intretina aceasta dragoste ca eu sa ma pot bucura pe deplin de fiecare atingere.

furnizorul meu oficial de ciocolata, oti imi aduce ciocolata din toate colturile lumii. fie ca este cu lapte, amara sau alba. fie ca este florala, cu petale de portocal, de violeta, de vervena, de lavanda sau de trandafiri, fie ca este iute sau catifelata. fie ca este cu fructe, martipan sau menta. oti este cel care ma surprinde mereu cu cele mai fine sortimente de ciocolata atent selctionate in combinatiile cele mai neasteptate ale celor mai bune si mai fine ingrediente oferite de natura. si mai e si ambalajul. cutii de lemn, de metal sau din carton cu foita de aur si panglici de matase, ma simt ca si cand in fiecare zi este ziua mea.

iar astazi este cu adevarat ziua mea norocoasa. iepurasul a trecut pe la oti acasa unde a lasat un sac mare doar pentru mine. am gasit in el ciocolata 80% si inca 20% (cantitativ vorbind, valoric proportia cred ca este taman pe dos) alte minunatii gen jucarii, carti, monede de aur si argint de colectie si multe CEC-uri cu care voi merge la shopping de hainute, pantofiori si jucarii.

iar multamul. plansete cu lacrimi de crocodil si suspine de a trebuit tati sa plece cu mine dupa nici o jumatate de ora. halal nepoata, total nerecunoscatoare.

trebuie insa sa ma crezi pe cuvant, draga oti ca nu am nimic personal cu tine si ca esti de departe cel mai de treaba si atent bunic. irascibilitatea mea se datoreaza doar discomfortului creeat de catre fumul si mirosul de tigara.

asa ca pana la urma avem doua solutii pentru a convietui si a petrece clipe fericite impreuna. ori ma obisnuiesc eu, ori te lasi tu?! dar indiferent de varianta aleasa (n.a. a doua e mai sanatoasa, dar prima e mai probabila) imi doresc ca de acum incolo se ne vedem mult mai des si asta nu pentru ca sa primesc mai multa ciocolata ci pentru a incepe cu orele de limba maghiara cu care am cam ramas in urma…

te iubesc, oti!