pentru buna mea dispozitie. pentru cheful meu nebun de joaca fara granite. pentru placerea de a-mi petrece timpul alaturi prieteni (carora nu le este frica de apa si noroi). pentru momentele de liniste din viata mea. pentru dorinta mea fireasca de a descoperi lucruri noi. pentru setea de a invata…

VINE PLOAIA

Vine ploaia, bine imi pare,
In gradina am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine imi pare.

Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului racoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!

P.S. multumesc Fabi pentru aceasta zi minunata.

judecand dupa vreme da.

dar ploaia nu a fost un motiv intemeiat ca eu sa-mi stric buna dispozitie. am functionat la parametrii de CANICULA “temperatura aerului a depasit, izolat, la amiaza, pragul de 36,5 de grade iar indicele temperatura-umezeala (ITU) a trecut, pe alocuri, pragul critic de 80…”

mi-am inceput ziua incalzindu-mi corzile vocale cu un DO.RE.MI. a urmat o fatzaiala tantzuiala cu Fabi si fetele de la “gruppe”, o tombola la care m-am ales cu un trenulet din lemn si o ceasca de cafea (ori mai buna. ori mai rea). la final s-a lasat cu cadouri muzicale de la “doamna DPS” (clopotei si castanieta), aici insa mie mi-a sarit randul si nici acum nu stiu de ce?! sa fie fost oare din cauza faptului ca am fost prea cuminte. sau sunt o cauza pierduta la fel ca si mami intr-ale muzicii, si atunci evident ca nu merita sa strice ovazul pe gaste…

locul de joaca a fost urmatoarea atractie. ne-am mutat cu totii de la cabinetul de psihologie/psihiatrie la Disney Land-ul de la Noni unde alaturi de zeci de alti copii din toate categoriile de varsta ne-am consumat energia pe ritmurile unei Cutiute Muzicale.

atelierul de papusi la care urma sa particip (pasiv) a fost amanat pe maine, poimaine, niciodata… (din cauza conditiilor meteo nefavorabile si incompatibile cu aceasta activitate).

all in all este 1 IUNIE.

a fost o zi minunata pe care am petrecut-o alaturi de prieteni. o zi care mi-a adus multa bucurie, surprize si multe cadouri wow!!! (le multumesc tuturor celor care s-au gandit la mine si nu au uitat ca este o zi speciala; Mami, Tati, omi (H)aidi si oti Jolly (zoli)).

P.S. poze de la eveniment din pacate nu exista pentru ca aparatul nostru “parapozar” si-a dat duhul aseara. fortat de imprejurari si poate putin si de catre mine…

mami si tati sunt mandri de papuceii mei. pana chiar si eu sunt miscata de achizitia lui mami. bravo mami. dar tot mami a mai “licitat” o surpriza.

cred ca a devenit meteosensibila dupa perioada recenta, plina de ploi precum un scutec de bebelus alaptat in nestire. nu stiu de unde am mai nascocit si asemanarea asta? mami si cu omi sufera de o obsesie; aceea ca lacul s-ar putea revarsa si ar inunda casa. nici daca ar ploua cu ciorba de perisoare timp de 3 ani tot nu ar fi posibil. degeaba a facut tati apel la manualele de dinamica fluidelor ca tot m-am trezit impachetata cu o “superba” vesta de salvare. si unde mai pui ca eu stiu sa inot. asa ca nu-i vad rostul. imi venea sa scot stejarii din tzatzani. si sa ma scobesc cu ei intre dinti. asa furioasa eram. iar ce vedeti in poza este doar rictusul de la sedinta foto.

ziua a inceput cu un scurt tête-à-tête cu “domnii” care ne-au aruncat zilele trecute un camion de gunoi in curte.

a urmat un beauty sleep de 45 de minute in masina.

iar apoi m-am intalnit cu oti Zoli (pe care l-am surprins strigandu-l pe nume) pe faleza de pe malul begai.

It was a hot, hot day
The middle of May
Saw this lady just walking my way
She was the cutest thing I’d ever seen
She got some black, black hair
A little black dress with the shoe to pair…

P.S. nu am gasit cuvinte mai potrivite pentru a descrie aceasta minunata zi…

porti deschise la Montessori-Haus.

vazut. placut. plecat inscris. din 15 august incepe distractia…

pe langa numeroasele cuvinte pe care le-am invatat in ultima vreme, m-am procopsit si cu o groaza de alte placeri personale. tati ar spune ca sunt cam vinovate. eu am o alta parere.

ce mai, conflictul dintre generatii are alti actori. aceeasi intriga.

dintr-o vorba in alta am ajuns la concluzia ca tati are o fatza digitala virusata. numai asa pot sa-mi explic ce sfecla a facut atunci cand m-a vazut cu bastonul de politist in gura. zicea ceva de marea carnateala. si desi a avut o incercare timida, asemanatoare cu un uragan de forta 7, sa-mi inlature prietenul departe de raza mea vizuala, nu a reusit. mai bine ma imbolnaveam de gripa aviara decat sa renunt la carnat. si tati a aflat pe pielea lui ca sunt profesionista la injuraturi. cel putin asa cred ca a interpretat gangurelile mele.

de fapt doream sa-i spun sa mute farfuria ce continea si geamanul lu’ domnu’ carnat mai aproape de raza mea de actiune. nu de alta dar am vazut ceva reclame la diferite banci care iti recomanda sa-ti faci depozite. inchipuitiva un carnat cu dobanda de 6% pe an. adica la safrsitul anului as putea avea un carnat si 6 procente.

doar ganditi-va la asta!

oare sa mai iau inca unul?